DEZVOLTAREA RURALA TRANSFRONTALIERA – O SANSA PENTRU VIITOR

JUDETUL GIURGIU

Asezarea  geografica.

Judetul Giurgiu este situat în partea de sud a tarii, în cadrul marii unitati geografice numita Câmpia Româna si este strabatut de paralela  43°53` latitudine nordica si meridianul 25°59` longitudine estica.

Are o suprafata de 3.526 km² si se învecineaza la Est cu judetul Calarasi, la Vest cu judetul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucuresti, la Nord cu judetul Dâmbovita, la Nord-Vest cu judetul Arges, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunarea îl desparte de Bulgaria.

Relieful judetului Giurgiu este monoton, format din 5 unitati principale ale Câmpiei Române: Burnas, Vlasia, Gaveanu-Burdea, Titu si Lunca Dunarii.

Reteaua hidrografica este alcatuita din râurile care dreneaza teritoriul judetului, dar care îsi au obârsia în zonele mai înalte. Din aceasta categorie fac parte Argesul cu afluentii sai principali (Dâmbovita, Sabarul, Neajlovul) si fluviul Dunarea care reprezinta colectorul general.

La aceasta se adauga râurile ce apartin retelei hidrografice autohtone: Ilfovul, Câlnistea si Pasarea – toate având numai partial bazinul de receptie pe teritoriul judetului.Pe teritoriul judetului se întâlnesc atât lacuri naturale cât si antropice, cel mai important fiind lacul Comana situat în lunca Neajlovului.

 Altitudinea maxima este de 136 m, înregistrata în nordul judetului, în satul Cartojani, iar altitudinea minima este de 12 m, în lunca Dunarii.

Clima este de tip continental, cu veri foarte calde, cu  cantitati de precipitatii nu prea importante ce cad sub forma de averse, si ierni reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice dar si de încalziri frecvente. În extremitatea sudica a judetului se individualizeaza topoclimatul  specific al luncii Dunarii, cu veri mai calduroase si ierni mai blânde decât în restul câmpiei.

Resursele  naturale sunt putine si sunt reprezentate de:  zacamintele de petrol din partea de nord a judetului  (Cartojani, Gaiseni, Roata de Jos, Mârsa, Floresti-Stoenesti, Buturugeni, Gradinari, Bolintin-Deal),  pietrisurile si nisipurile care se extrag din albiile râurilor Arges (Ogrezeni, Malu Spart, Gaiseni, Gradinari), Neajlov (Vadu Lat, Bucsani) si Dunare.

Flora  si fauna

În lunca s-a dezvoltat o vegetatie ierboasa si lemnoasa, cele mai raspândite exemplare fiind salcia si plopul. Pe terase se pot întâlni paduri de stejari precum si o vegetatie de trecere la silvostepa. Dintre arbusti, cei mai raspânditi sunt paducelul, macesul si lemnul câinesc. În zavoaie si balti traiesc specii de pasari ca: rata salbatica, lisita, eretele alb.

Rezervatiile naturale  sunt:

Padurea Comana – este o rezervatie floristica situata la nord de lacul Comana, la 30 Km de Bucuresti, ce ocupa o suprafata de 630,5 ha;

Padurea Manafu - situata la cca.36 km sud-vest de Bucuresti, în comuna Izvoarele, fiind declarata rezervatie forestiera cu o suprafata de 278 ha.

Din punct de vedere teritorial-administrativ judetul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, orasul Bolintin Vale, orasul Mihailesti si 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 judete care alcatuiesc Regiunea Sud Muntenia.

Resedinta judetului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunare al Tarii Românesti, situat la 60 km de capitala tarii pe drumul european E70 ce leaga vestul Europei de zona balcanica si de Orientul Mijlociu.

Orasul, legat prin întreaga sa activitate din trecut si prezent de Dunare, se cere a fi valorificat si prin obiectivele antropice, nu numai ca escala sau punct de plecare spre si dinspre Bucuresti.

Pentru Giurgiu, este bine de amintit ca drumul parcurs de om a început în urma cu multe milenii (santierul Malu Rosu atesta locuirea din paleoliticul superior, iar cultura Boian si Cultura Gumelnita dovedesc ca aici se desfasurau diverse activitati din neolitic) marcând o evolutie plina de istorie.

În colectia Muzeului judetean se afla monede din timpul lui Domitian (79 d.Hr.), Antonius Piua (139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite în limitele orasului actual.

Prima atestare documentara a Giurgiului s-a facut în „Codex latinus” în anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seama ai Tarii Românesti au legat istoria de orasul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Batrân. De ea sunt legate nume ca Vlad Tepes si Mihai Viteazul.

Cucerit în anii 1417-1420, orasul, împreuna cu teritoriul înconjurator, a fost transformat în raia turceasca timp de aproximativ 400 de ani.

Bazele realizarii orasului actual au fost puse dupa razboiul ruso-turc din 1828-1829, realizându-se, în anul 1830, primul proiect de organizare urbanistica a localitatii Giurgiu.

Epoca moderna este marcata prin elaborarea planului din perioada „Regulamentului organic” cu trasarea unei retele stradale de tip radial de catre Moritz von Ott la 1831.

Au aparut în peisaj porturile la Dunare si dezvoltarea sa a impus aparitia unor zone functionale noi.

În 1916, odata cu începerea primului razboi mondial, orasul a fost bombardat si distrus în proportie de 80%.

Dupa 1917, la Giurgiu, locuitorii au început reconstructia orasului si a fost reluata activitatea economico-sociala. Azi orasul mai pastreaza foarte putin din aerul vremilor ce nu mai sunt.

Emblema orasului de azi este „Turnul cu ceas” (Turnul orologiului-construit la sfârsitul secolului al XVIII, ca turn de observatie a fortificatiilor otomane). Monumentele istorice, de arta si arhitectura, stau ca marturie a trecutului plin de istorie al acestei zone: Biserica „Sfântul Nicolae” (ridicata în 1830 prin transformarea unei geamii turcesti), Biserica „Sfântul Gheorghe” (1838-1841), Biserica „Buna Vestire” (ctitorita sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la cererea si finantarea comunitatii grecesti din Giurgiu între anii 1863-1865, si pictata de Gheorghe Tatarascu)

 Populatia

Conform rezultatelor recensamântului populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002, populatia stabila a judetului Giurgiu, este de 297.859  persoane.

Din totalul populatiei, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) si 209.322 persoane locuiesc în mediul rural (70,27%).

Densitatea populatiei judetului este de 84,5 locuitori/km².

Potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, 96,03% din populatia judetului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii.

Dupa religie populatia este preponderent ortodoxa (98,5%).

Economia

Activitatea economica a cunoscut, în aceasta parte a tarii, o puternica dezvoltare în epoca moderna a Tarii Românesti, ea fiind favorizata de existenta Giurgiului la intersectia marilor drumuri europene, acesta fiind cel mai important port la Dunarea fluviala româneasca din acele timpuri. Prin portul Giurgiu se exportau, în acea vreme, mari cantitati de cereale, vite si petrol.

În perioada interbelica, activitatea economica a constituit-o cu preponderenta agricultura, prelucrarea produselor agricole vegetale si animale, comertul cu cereale, vite si petrol, reparatiile ambarcatiunilor fluviale. Procesul de restructurare început dupa decembrie 1989, a facut ca în economia judetului sa existe în prezent: 4 regii autonome, 5.132 societati comerciale cu capital privat, 139 societati comerciale cu capital mixt român-strain, 208 societati comerciale cu capital integral strain si 58 societati cu capital mixt de stat si privat.

Numarul întreprinzatorilor particulari este de 2.067, din care 543 asociatii familiale si 1.524 persoane fizice autorizate.

Industria ca activitate economica a cunoscut o dezvoltare în perioada dintre cele doua razboaie mondiale, constând în special în prelucrarea produselor agricole (morarit, fabricarea zaharului, uleiurilor vegetale, tabacitul pieilor, decorticatul orezului), tricotaje, fabricarea tiglei si a caramizii, prelucrarea lemnului, reparatul ambarcatiunilor fluviale.

În prezent, numarul agentilor economici cu activitate industriala (inclusiv microîntreprinderi) se ridica la 1.335.

În judet exista 2  parcuri  industriale

Parcul Tehnologic  si  Industrial  Giurgiu  Nord ( 10 actionari) - unde îsi desfasoara activitatea 6 societati comerciale cu cca. 1.500 salariati cu posibilitati de extindere de pâna la 3.500 salariati. Investitiile straine însumeaza 23 mil USD, iar în viitor se preconizeaza cresterea acestora la 50 mil. USD. Se colaboreaza cu Centrul European Interuniversitar Româno Bulgar (BRIE), Incubatorul de Afaceri Giurgiu si Centrul de Excelenta;

Parcul Industrial Bolintin Deal (proprietar SC „UNIVERSAL PROPERTY” SRL) – în suprafata de 143 ha, unde urmeaza a fi construite obiective economice.

În municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea S.C. Administratia Zonei Libere Giurgiu S.A, care beneficiaza de lucrari de infrastructura, de suprastructura, de conectare la putere electrica, legaturi telefonice prin fibra optica, spatii libere pentru productie si comert. În prezent aici îsi desfasoara activitatea cca. 260 societati comerciale cu capital strain, mixt sau românesc, precum si firme straine dintre care enumeram: „ICMUG” SA (fabricarea de masini cu destinatie specifica), „CONTRANSIMEX INDUSTRY” SA si „ISOCAS CONTRANSIMEX” SA  (productia de rezervoare, cisterne, containere metalice, radiatoare si cazane pentru încalzire centrala),  SB INDUSTRIE & INGINERIE (SB21) SRL (fabricarea produselor chimice de baza), „EUROCROSS” SRL (fabricarea cartuselor pentru imprimante), „FLAMINGO INTERNATIONAL” SRL (productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou).

 Alte societati reprezentative pentru judetul Giurgiu sunt: SC „DUNAPREF” SA, SC „UZINA TERMOELECTRICA” SA, „ZIROM” RA, SC „ERA NOUA”.

În functie de domeniul de activitate s-au evidentiat urmatoarele societati comerciale:

industria produselor textile si de tricotaje: „CONFEZIONI TESSILI ROMANIA” SA, „SUNSHINE ROMANIA” SRL, „EPAU NOVA ROM” SRL.

industria extractiva: „AGRECOM” SRL, „Maribel” SRL, „OEL COMPANY” SRL, „TACHE SI IORDACHE” SRL,

industria chimica: „POLL CHIM ” SA, „GALLUSPLAST” SRL, „NATUR FARM COMIMPEX” SRL, „ROMCHITEX” SRL, „ROMTOX ROMANIAN INVESTING GROUP” SRL, „LOREDANY”SRL;

industria metalurgica si a constructiilor metalice: „ISOCONTRUCT” SRL;  „LUCEAFARUL” SA, „ERMETIC” SRL

industria de masini: „B.C.B. INTERNATIONAL TEHNOLOGY” SRL

 industria bunurilor de larg consum de folosinta îndelungata: „SHIPYARD DE SCHROEF GIURGIU” SRL

industria lemnului: „VLADOR” SRL, „CODEX TRADING AND CONSULTING” SRL, „ARCADIA” SRL, „OVIRA” SRL, „FALASCHI” SRL

industria mobilei: „FIN MOB” SRL, „SOLIV” SRL;

industria carnii: SC „CARNIG” SA;

industria pescuitului: SC „PISCICOLA” SA;

tehnologia informatiei: „INFO GRUP” SRL;

industria transporturilor navale: „CN GIURGIU NAV” SA

fabricarea produselor lactate : SC „LACTA” SA;

industria de constructii: „CONSIG” SA; SC „INSTALCOM 94 SA”;

Agricultura

Prin asezarea sa geografica, în zona de câmpie, judetul are ca ramura economica de baza agricultura.

 Agricultura a constituit una din cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor din aceasta parte a tarii, ramura a economiei cu potential crescut de dezvoltare în viitor, pentru care este asigurata forta de munca calificata.

Fondul funciar al judetului în profil teritorial în suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.135 ha teren agricol (din care 99% în sectorul privat ) si 75.467 ha teren neagricol.

Suprafata arabila este de 260.676 ha din care 99% în domeniul privat, patrimoniul viticol 4.194 ha din care 93% în sectorul privat, patrimoniul pomicol 696 ha din care 99% în sectorul privat.

În prezent pe teritoriul judetului Giurgiu functioneaza 772 de exploatatii agricole, din care: 213 exploatatii cu personalitate juridica, 86 exploatatii de tip comercial fara personalitate juridica si 473 exploatatii de tip familial.

Terenul neagricol reprezinta 21,4 % din suprafata totala a judetului, din care 38.106 ha paduri, 15.078 ha ape, 6.950 ha drumuri, 14.102 ha curti-constructii si 1.231 ha teren neproductiv.

Suprafata arabila amenajata pentru irigat este 156.206 ha, reprezentând 59,9% din suprafata agricola.

Sub aspectul suprafetelor cât si al productiilor obtinute predomina culturile de grâu porumb si floarea soarelui. Alte plante cultivate : orz, orzoaica, soia, rapita.

În sectorul zootehnic, la nivelul judetului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine, porcine, ovine si pasari.

Pescuitul, ca meserie si agrement, este facilitat de existenta unui fond piscicol impresionant si divers (crap, caras, somn, salau, stiuca, etc.) întins pe o suprafata de 77 ha. Aceasta permite înfiintarea unor unitati de prelucrare a pestelui în judet.

Exista o traditie multiseculara în cultivarea si prelucrarea vitei de vie în comuna Greaca, zona care beneficiaza de un cadru natural favorabil acestei culturi, ceea ce a determinat cercetarea  viti-vinicola  si specializarea în producerea strugurilor de masa, cu posibilitatea obtinerii de soiuri nobile recunoscute pe plan international.

Din totalul unitatilor administrativ teritoriale 18 au alimentare cu apa în sistem centralizat, 3 în mediul urban si 15 în mediul rural, existând un program de extindere a retelelor.

Lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile este de 254 km.

În cuprinsul judetului dispun de instalatii publice de canalizare cele 3 localitati urbane (Giurgiu, Mihailesti, Bolintin Vale) si comuna Putineiu.

În ceea ce priveste infrastructura de transport, judetul Giurgiu dispune de o retea de 1.088 km de drumuri publice, din care 271 km drumuri nationale si 817 km drumuri judetene si comunale. Pe drumurile judetene sunt 34 poduri în lungime de 2.247 m, iar pe drumurile comunale sunt 14 poduri în lungime de 629 m.

În anul 2003 a început reabilitarea DN 5 prin program ISPA: „Largire la 4 benzi a DN 5 Adunatii Copaceni – Giurgiu” si  DN 41 Giurgiu-Oltenita.

În anul 2005 se vor finaliza lucrarile de reabilitare pe DN 5 si vor continua lucrarile de reabilitare pe DN 41.

La nivelul judetului Giurgiu, prin programul SAPARD au fost depuse 19 proiecte din care: 1 finalizat (comuna Oinacu), 3 în curs de derulare (Crevedia Mare, Gostinari, Vânatorii Mici) si 15 eligibile.

Apropierea de Bucuresti asigura accesul rapid la aeroporturile  Otopeni, si Baneasa.

Lungimea liniilor de cale ferata care traverseaza judetul este de 113 km, din  care 48 km cale ferata electrificata.

Între Giurgiu si Ruse exista un punct de trecere a frontierei, pe „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunare care leaga România de Bulgaria, punct de trafic de calatori si marfa, poarta de iesire, respectiv de intrare a României în si dinspre Orient. În acest punct exista o vama moderna cu dotarile corespunzatoare cerintelor Uniunii Europene.

La nivelul judetului fondul locativ este de 110.425 locuinte cu 341.630 camere de locuit si o suprafata locuibila de 4.130.883 m².

Pe forme de proprietate, fondul locativ cuprinde în sectorul privat 108.498 locuinte ( 98% din total), în sectorul public 1.774 locuinte (1,6%) si în alte forme de proprietate  153 locuinte (0,1%).

În mediul urban se afla 31.671 locuinte (28,7% din total), iar în mediul rural 78.754 locuinte (71,3%).

Din datele recensamântului populatiei din 18-26 martie 2002, rezulta ca 96,5% din numarul locuintelor erau racordate la reteaua electrica, 25,4% dispuneau de alimentare cu apa în locuinta si 15,4% aveau sistem de încalzire prin termoficare sau centrala termica.

Transportul judetean de pasageri este asigurat de un numar de 15 autobuze si microbuze, iar numarul pasagerilor transportati în anul 2004 a fost 1.500 mii persoane.

Transportul urban de pasageri este asigurat de un numar de 20 autobuze, iar numarul pasagerilor transportati  în anul 2004 a fost de 1.078 mii persoane.

Comertul reprezinta una dintre ocupatiile principale ale locuitorilor acestei zone, fiind favorizat de existenta Giurgiului ca vechi vad comercial la Dunare.

Reteaua comerciala existenta în judet cuprinde un numar de 5.604 agenti economici.

Turism

 Desi o regiune tipic de câmpie, care s-ar parea ca nu este înzestrata din punct de vedere turistic, judetul Giurgiu dispune totusi de un potential turistic important si variat.

În judetul Giurgiu se gasesc numeroase vestigii care atesta dezvoltarea vietii sociale si culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Sapaturile arheologice au scos la iveala urme materiale din paleolitic si neolitic.

Pe teritoriul judetului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaste trecutul de lupta al poporului nostru pentru neatârnarea tarii precum si cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu.

Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Câmpiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului românesc, în luna mai desfasurându-se „Sarbatoarea Bujorului”.

La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul si stema tarii din acea vreme. Tot la Calugareni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sarbatoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Tarii Românesti a lui Mihai Viteazul.

Cel mai de seama monument din aceasta zona este mânastirea Comana construita în anul 1462 de Vlad Tepes si refacuta de Radu Serban Basarab în anii 1588-1589.

La Herasti se afla un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatra” care a fost construit de Udriste Nasturel în secolul al XVIII-lea.

Ansamblul medieval format din Conacul Draganescu, construit în 1715, restaurat si amenajat ca muzeu de etnografie si arta populara se afla în comuna Floresti  Stoenesti. Aspectul exterior îl aseaza în rândul monumentelor de arhitectura brâncoveneasca.

La Fratesti se afla Muzeul satesc – numit simbolic „Muzeul scolar Dacia”- deoarece o parte importanta din vestigiile materiale apartin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în aceasta zona. Înfiintat în anul 1967 este structurat pe mai multe sectii predominanta fiind sectia de arheologie-istorie.

Prin asezarea sa si functia ca port si centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic.

Aici exista: Podul peste Dunare numit „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunare care leaga România si Bulgaria, construit  pe 2 nivele (cale ferata cel de jos si sosea cel de sus) în anii 1952-1954.. Viaductele  de acces si podul propriu-zis însumeaza 37 de deschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrala fiind mobila si putându-se ridica pentru a lasa sub pod o înaltime libera de 24 m.

Alte importante obiective turistice: Muzeul luptei pentru Independenta poporului român cu exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentata de busturile unor luptatori pentru independenta, Foisorul din Parcul Alei unde cânta vara Fanfara Militara, Turnul ceasornicului înalt de 22 metri, construit în anul 1734, în vremea când Giurgiu era raia turceasca, ce servea ca foisor de foc si post de observatie; Monumentul eroilor francezi din primul razboi mondial ridicat in anul 1919; biserica Sf. Nicolae si biserica greceasca cu frescele lor, Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construita între anii 1847-1851 în stil bizantin, detinatoare a unei importante colectii de icoane pe lemn si obiecte de cult din lemn, ruinele cetatii vechi si portul Giurgiu, Podul Bisetz, construit în anul 1905 de inginerul Anghel Saligny, primul pod rutier si feroviar construit în curba din Europa, Palatul Navigatiei Fluviale Române (cladirea Capitaniei Portului), construit între anii 1939-1945, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu.

Insula Mocanu,  având o suprafata totala de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinatatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizatie, cu vegetatie si fauna asemanatoare Deltei Dunarii, cu plaje si lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit si vânatoare.

          Pe teritoriul judetului sunt în prezent 13 unitati de cazare turistica, din care: 3 hoteluri, 5 moteluri ,1 pensiune urbana ,1 pensiune rurala, 3 nave cu spatii de cazare.

         Capacitatea de cazare a judetului se ridica la 939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în moteluri, 13 locuri în pensiuni urbane si rurale,  426 locuri  în spatiile  de  cazare  pe  nave.

Sanatate

În prezent ocrotirea sanatatii este asigurata la nivelul judetului de 5 spitale, 1 centru de sanatate, 4 dispensare medicale TBC, 3 cabinete medicale scolare, 107 cabinete medicale individuale de familie. De asemenea, mai functioneaza 12 cabinete medicale de specialitate individuale, 40 cabinete stomatologice individuale si 2 ambulatorii de spital, toate acestea în sectorul public.

          Numarul paturilor existente este de 974, din care 849 în spitale, 55 în Centrul de Sanatate Ghimpati si 70 în Sectia sanatoriala TBC Floresti.

          Reteaua de distributie a medicamentelor cuprinde 2 farmacii publice si 5 puncte farmaceutice.

În sectorul particular, la sfârsitul anului precedent functionau: 8 cabinete medicale de familie, 12 cabinete medicale de medicina generala, 17 cabinete medicale de specialitate, 14 cabinete stomatologice, 1 laborator medical,  10 laboratoare de tehnica dentara si 41 farmacii.

          Asistenta medicala de urgenta este asigurata de Serviciul Judetean de Ambulanta, iar activitatea de recoltare si conservare a sângelui este realizata de Centrul de Transfuzie Sanguina al judetului Giurgiu.

          Serviciile în domeniul ocrotirii sanatatii sunt asigurate în sectorul public de 261 medici, 43 stomatologi, 2 farmacisti, 751 personal sanitar mediu si 440 personal sanitar auxiliar.

          În sectorul privat al asistentei sanitare lucreaza 20 medici, 13 stomatologi, 48 farmacisti, 81 personal sanitar mediu si 18 personal sanitar auxiliar.

Învatamântul  a  cunoscut  în aceasta  parte  a  tarii o  intensa dezvoltare  în special în perioada interbelica. Astfel în anul 1934 în fostul judet Vlasca populatia scolara se ridica la 273 persoane la mia de locuitori. Numai în municipiul Giurgiu existau la acea vreme un liceu de baieti, doua licee de fete, un liceu comercial de baieti, un liceu industrial de baieti, o scoala industriala de baieti, o scoala profesionala de fete, o scoala de piscicultura si marinarie. De asemenea în comunele fostului judet Vlasca mai existau: o scoala de arte si meserii la Clejani, doua scoli de menaj si industrie casnica, una la Comana si alta la Zadariciu, o scoala de agricultura la Draganesti Vlasca, 228 scoli primare si 7 gradinite.

          În anul scolar 2004-2005 reteaua învatamântului de stat în judetul Giurgiu  cuprinde 132 unitati scolare, din care 15 gradinite independente, 101 scoli generale,  10 licee, o scoala speciala, o scoala postliceala, o scoala de arte si meserii, o scoala de muzica, un club sportiv, un club al elevilor (Palatul copiilor).

          În municipiul Giurgiu functioneaza o sectie de învatamânt superior a Academiei de Studii Economice Bucuresti si un Centru Teritorial ID al Universitatii  Spiru  Haret  cu  durata  de  4  ani.

          Populatia scolara în anul 2003-2004 a fost de 42.815 prescolari si elevi,  iar numarul cadrelor didactice a fost de 2.605.

          În municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea un Centru Euporean Interuniversitar Româno Bulgar (BRIE)  si un Incubator de Afaceri (situat în parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord).

Sportul  în  judetul  Giurgiu  cunoaste  o  traditie  îndelungata materializata în rezultate  remarcabile  pe  plan  national.

          Activitatea sportiva se desfasoara pe 12 ramuri de sport organizate în 70 asociatii sportive, cu un numar de circa 2.100 sportivi legitimati,  de  care  se ocupa 50 profesori calificati.  Performante  deosebite s-au obtinut la sectiile: arte martiale (locul I la campionatele europene), atletism, baschet, judo si fotbal.

Domeniul  social

          Populatia activa civila la 1 ianuarie 2004 a fost de 97.400 persoane, din care 90.100 persoane reprezinta populatia ocupata civila (92,5% din populatia activa) si 7.300 persoane somerii. Cea mai mare pondere a populatiei ocupate din judet lucra în ramura agricultura (60,8%), urmata de industrie (9,8%), comert (6,3%), transporturi (3,9%), sanatate (4,0%).

          Numarul total al pensionarilor în plata la sfârsitul anului 2004 a fost de 113.235 persoane, din care pensionari agricultori 36.515 persoane (32,2%) si pensionari de stat 76.720 persoane (67,8%).

La nivelul judetului activitatea de asistenta sociala si protectie a copilului este coordonata de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Giurgiu în cadrul careia functioneaza 4 centre de plasament cu o capacitate de 350 locuri, 1 centru de zi cu o capacitate de 30 locuri, 5 case de tip familial cu o capacitate de 59 locuri, 4 organisme private autorizate (fundatii si asociatii) cu o  capacitate de 91 locuri si 1 complex de servicii sociale care are în subordine alte 6 servicii. 

Pe teritoriul judetului se afla un numar de 352 de copii institutionalizati, din care la centrele de plasament 279 copii si la organismele private autorizate 73.

          Protectia sociala pentru persoanele cu handicap adulte este realizata în 3 centre si anume: Centrul de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica Bolintin Vale (116 beneficiari), Centrul de integrare prin terapie ocupationala Tântava (73 beneficiari), Centrul de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica Gaiseni-Carpenis (122 beneficiari).

Cultura

          În prezent, activitatea culturala se desfasoara în urmatoarele institutii culturale:

 Muzeul judetean „Teohari  Antonescu”                                          

 Teatrul Valah Giurgiu

 Casa de cultura „Ion  Vinea”

 Scoala de Arte si Muzica „Victor  Karpis” Giurgiu

 Centrul Judetean petru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale

 Filarmonica Giurgiu –  www.giurgiuphil.home.ro

 Biblioteca Judeteana „I.A. Bassarabescu”

 48 biblioteci orasenesti si comunale

 30 camine culturale

          În anul 2004, Muzeul  Judetean „Teoharie  Antonescu” a organizat o expozitie  la nivel national „Valori artistice din patrimoniul cultural national” si o expozitie la nivel judetean „Nicolae Cartojan - 60 de ani de la trecerea în eternitate” si a continuat lucrarilor pentru „Refacerea expozitiei de baza – pe perioada 1829-1918”.