DEZVOLTAREA RURALA TRANSFRONTALIERA – O SANSA PENTRU VIITOR

                 
                                       
                                       
         










       

STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURALA A REGIUNII TRANSFRONTALIERE GIURGIU – RUSE

 

  1. PROFILUL ZONELOR RURALE DIN JUDETUL GIURGIU SI DISTRICTUL RUSE

Ř       Caracteristici majore ale judetului Giurgiu

Judetul Giurgiu este situat în partea de sud a tarii, în cadrul marii unitati geografice numita Câmpia Româna, are o suprafata de 3526 km2 , iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunarea îl desparte de Bulgaria.

Din punct de vedere teritorial-administrativ judetul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu – resedinta judetului, orasul Bolintin Vale, orasul Mihailesti si 51 de comune cu 166 sate.

Populatia stabila a judetului Giurgiu, este de 288.497 persoane, din care 31% locuiesc în mediul urban  si 69% în mediul rural.

În economia judetului exista în prezent o regie autonoma, 6339 societati comerciale cu capital privat, 128 societati comerciale cu capital mixt român-strain, 150 societati comerciale cu capital integral strain si 100 societati cu capital mixt de stat si privat. Numarul întreprinzatorilor particulari este de 4182, din care 1432 asociatii familiale si 2750 persoane fizice autorizate.

Agricultura a constituit una din cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor din aceasta parte a tarii..

Terenul agricol reprezinta 78,6% din suprafata judetului, din care teren arabil 259.642 ha, pasuni 8.805 ha, fânete 85 ha, vii 7.599 ha si livezi 1.004 ha.

Terenul neagricol reprezinta 21,4 % din suprafata totala a judetului, din care 38.106 ha paduri, 15.078 ha ape, 6.950 ha drumuri, 14.102 ha curti-constructii si 1.231 ha teren neproductiv.

 Suprafata amenajata pentru irigat este de 170.106 ha, reprezentând 61,4% din suprafata agricola.

Turismul.

Desi o regiune tipic de câmpie, care s-ar parea ca nu este înzestrata din punct de vedere turistic, judetul Giurgiu dispune totusi de un potential turistic important si variat.

            Padurea Comana - Vlad Tepes atât prin întinderea ei în apropiere de balta Comana cât si prin structura sa pe specii reprezinta un important punct turistic.

            La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor.

            Cel mai de seama monument din aceasta zona este mânastirea Comana construita în anul 1462 de Vlad Tepes si refacuta de Radu Serban Basarab în anii 1588-1589.

            La Herasti se afla un frumos palat cunoscut sub numele de “Casa de piatra” care a fost construit de Udriste Nasturel în secolul al XVIII-lea.

Ř       Caracteristici majore ale districtului Ruse

Districtul Ruse este situat în partea centrala a Nordului Bulgariei, între fluviul Dunare la Nord (Coridorul nr.7 Pan-Europeran), districtul Veliko-Târnovo la vest, districtul Târgoviste la sud si districtul Rozgrod si Silistra la Est. Coridorul european nr.9 dintre Finlanda si Grecia traverseaza teritoriul mai multor municipalitati din district. Teritoriul total este de 2.784 mp (2,5% din teritoriul total al Bulgariei). Acesta se compune din 83 de asezari, incluzând 8 municipalitati, una dintre ele fiind Ruse cu o populatie de 184.000 de locuitori. Cinci dintre municipalitati sunt : Byala, Ivanovo, Vetovo, Slivo Pole si Dve Mogili unde populatia variaza între 10.000 si 20.000 de locuitori si ultimele doua sunt Borovo si Tenovo, fiecare cu o populatie de pâna în 10.000 de locuitori.

            Populatia totala a districtului este in numar de 267.600 de locuitori  (aprox.3,35% din populatia totala a Bulgariei ) conform recensamântului populatiei din 2001, observand un declin de 7,4 %.

            Aproximativ 17 % din populatie este sub vârsta de angajare si 58% - este populatie activa. Numarul populatiei cu vârsta activa de pensionare este ridicat si reprezinta 25% din populatia totala a districtului Ruse, în zonele rurale se ridica la 38%. Rata cresterii populatiei în zonele rurale a atins valori negative datorita migrarii acestora catre zonele urbane. Astfel exista disproportii din punct de vedere social si economic între municipalitatile din districtul Ruse. Municipalitatile Ruse si Ivanovo sunt regiuni mai dezvoltate, pe când Tenovo, Borovo, Dve Mogili si Slivo Pole sunt zone rurale nedezvoltate.

Ř       Identificarea problemelor zonelor rurale din judetul Giurgiu.

Situat în Câmpia Dunarii, judetul Giurgiu si-a pastrat de-a lungul timpului caracterul sau predominant agricol, în ciuda faptului ca portul Giurgiu, resedinta sa traditionala, a cunoscut o vreme un proces de industrializare fortata care a concentrat grupuri însemnate din populatia satelor în perimetru urban. Fenomenul depopularii rurale a avut consecinte negative pentru ambele zone ale habitatului:

-          zona urbana a fost supusa unei puternice presiuni din partea celor veniti la oras,

-          zona rurala a decazut demografic, ramânând golita si de elementul genetic calitativ.

Judetul fiind situat în imediata vecinatate a municipiului Bucuresti, un segment reprezentativ din rândul celor care au dobândit calificari au migrat catre capitala, în cautarea unui trai mai bun.

Datorita transformarilor profunde intervenite în sectorul agricol din tara dupa 1990, si agricultura judetului a capatat un caracter extensiv, de subzistenta. În urma farâmitarii excesive a exploatatiilor agricole si a ofertei de materii prime agricole s-a accentuat înclinatia producatorilor agricoli individuali spre autoconsum, iar capacitatile de prelucrare din industria alimentara au ramas în mare parte neutilizate, ele fiind dimensionate pentru furnizorii mari de materii prime agricole. Gradul redus de utilizare a capacitatilor de productie a determinat ca pe unitatea de produs finit sa se înregistreze costuri fixe mari si, împreuna cu diminuarea drastica a puterii de cumparare a populatiei, au condus la diminuarea cererii interne de produse alimentare, aspect ce s-a transformat în principalul factor de frânare a relansarii cresterii productiei si a performantei în acest sector.

Printre alte probleme identificate în regiune, se numara:

-          infrastructura judetului slab dezvoltata (trei unitati administrativ teritoriale au alimentare cu apa în sistem centralizat, alte sapte sunt în faza de receptie,  retea de canalizare aproape inexistenta în zona rurala, drumuri nemodernizate);

-          probleme sociale (lipsa societatii civile, lipsa serviciilor sanitare educationale);

-          oportunitati de afaceri scazute;

-          lipsa unei strategii locale;

-          agricultura ineficienta (ferme mici, piata desfacere nefunctionala, problema restituirii pamântului, sistem de irigatii dezafectat, pret scazut al produselor agricole, acces greu la credite, mediu de afaceri necompetitiv)

Ř       Identificarea problemelor zonelor rurale din districtul Ruse

Agricultura are o importanta fundamentala pentru economia Districtului Ruse. Din punct de vedere al distributiei de teren arabil pe cap de locuitor, acesta ocupa primul loc din cele 10 regiuni ale tarii. Pamântul a fost restituit proprietarilor dar vânzarea acestuia este într-o faza incipienta. Aproximativ 70% din  terenul arabil este cultivat de cooperative. Restul de 30% este cultivat de cei care au arendat terenul sau de fermieri particulari care au propriul lor pamânt. Numarul de hectare de pamânt pe care le detin fermierii privati variaza între 7-8 ha, astfel ca adesea acestia recurg la închiriere de teren pentru a-si asigura propriile afaceri.

            În jur de 50% din terenul arabil este folosit pentru productia de cereale (în special grâu, porumb si orz).

            Recoltele la aceste culturi depasesc rata medie pe tara. În prezent, productia de porumb este aproape egala cu cea de grâu si orz.

            Problemele majore ale agriculturii din districtul Ruse sunt strâns legate de lipsa banilor, a pietelor de desfacere, conexiunile ineficiente cu industria alimentara, lipsa investitiilor în irigatii si a utilajelor agricole. Rata terenurilor necultivate (9%-10% din  totalul celor cultivate) nu este îngrijoratoare.

            Existenta celor 4 municipalitati rurale mai putin dezvoltate (afara de cele 75 din tara) este o alta problema serioasa a districtului Ruse. Populatia acestora (Tenovo, Borovo, Dve Mogili si Slivo Pole) este de aproape de 82% din populatia rurala a districtului.

            Nivelul somajului în cele 4 municipalitati mai putin dezvoltate variaza între 27% si 31%. Datorita motivelor mai sus mentionate, exista o tendinta clara de migrare a populatiei „rurale” catre  centrul districtului. Zonele rurale sunt de asemenea caracterizate de un nivel scazut al natalitatii – 6,8 la 1000 de locuitori.

Infrastructura de baza în zonele rurale ale districtului este relativ bine dezvoltata. Din nefericire, acolo este nevoie de întretinerea retelei de drumuri, în special în zonele cu potential cultural si turism rural. Relativ scazuta, este de asemenea si densitatea retelei de telefonie.

  1. VIZIUNE, SCOP, OBIECTIVE SI MASURI

2.1. Cadrul de programe al dezvoltarii zonelor rurale

Printre obiectivele Uniunii Europene privind politica agricola se numara:

Ř             agricultura competitiva (abandonarea garantarii preturilor);

Ř         dezvoltare rurala integrata (noi posibilitati de venituri si locuri de munca);

Ř             asistarea prin programe integrate de finantare structurala a regiunilor Uniunii Europene defavorizate (denumite regiuni de obiectiv 1).

Edificarea unei strategii de apropiere trebuie sa permita tuturor tarilor candidate adoptarea cadrului juridic comunitar si accelerarea alinierii la normele comunitare, la politica economica, sociala si ambientala. În paralel cu acordurile referitoare la Europa, trebuie încheiate parteneriate individuale de aderare si intensificate ajutoarele comunitare. Parteneriatele de aderare contin prioritati, principii si obiective.

Experienta Uniunii Europene si caracteristicile  zonelor rurale ale celor doua regiuni permit formularea urmatoarelor principii ale politicii de dezvoltare rurala la nivel national:

Ř       dezvoltarea integrata: revigorarea economiei rurale, a infrastructurii, mediului, culturii si societatii; crearea conditiilor pentru oferirea de bunuri si servicii utilizând mestesugurile si intelectualitatea rurala, încurajarea dezvoltarii de întreprinderi mici si mijlocii;

Ř       sporirea valorilor rurale pozitive: traditii de familie, întarirea identitatii locale; pastrarea specificului istoric si cultural al regiunilor rurale;

Ř       aplicarea bunelor practici pentru dezvoltare durabila, cum ar fi principiile de utilizare rationala si durabila a resurselor naturale.

Luând în considerare cele de mai sus, Planurile Nationale de Dezvoltare ale Agriculturii si zonelor Rurale formuleaza urmatoarea prioritate: „Dezvoltarea integrata a zonelor rurale cu scopul de a întari economia acestora si de a limita depopularea”.

În cadrul politicilor de dezvoltare o importanta capitala o are implementarea structurilor administrative eficace si formarea personalului administrativ, eliminarea disfunctionalitatilor pietei funciare si elaborarea normelor specifice domeniilor veterinar si fitosanitar. Ajutoarele de preaderare în domeniul agricol permit subventionarea unei serii de masuri:

-          sporirea eficientei si calitatii la nivelul productiei, prelucrarii si comercializarii produselor agricole;

-          înfiintarea grupurilor de productie si diversificarea economica;

-          îmbunatatirea controlului veterinar si fitosanitar precum si a conditiilor de igiena;

-          îmbunatatirea protectiei mediului, gestiunii mediului si apei;

-          actualizarea cadastrului;

-          îmbunatatirea activitatilor silvice si adoptarea unor programe de împadurire;

-          pregatirea si perfectionarea profesionala;

-          dezvoltarea infrastructurii si reabilitarea satelor.

2.2.             SWOT- analiza zonelor rurale din judetul Giurgiu si districtul Ruse

Puncte tari Puncte slabe
-pondere mare a terenului arabil

-fertilitate ridicata a solului

-forta de munca calificata

-sectorul privat majoritar

-infrastructura pentru irigatii (canalul Giurgiu-Razmiresti)

-conditii pentru producerea plantelor medicinale (mostenire culturala si istorica a districtului Ruse)

-infrastructura de baza locala si sociala disponibila

- apa si electricitate, retea locala de drumuri, servicii de posta si telefonie, gradinite, scoli, biblioteci satesti, centre de prim ajutor

-cultura rurala bine asezata: traditii familiale si identitate rurala nationala

-preconditii pentru dezvoltarea turismului rural.

-calitate scazuta a vietii, nivel ridicat al somajului, putere financiara slaba

-lipsei oportunitati de angajare

-tehnologii învechite de cultivare a pamântului si management neperformant

-diminuarea populatiei active datorita migrarii acestora catre zonele urbane

-infrastructura de transport învechita,  lipsa serviciilor de internet;

-infrastructura comunala si turistica nedezvoltata- probleme de protectie a mediului

-acces greu la pietele de desfacere

-lipsa grupurilor de initiativa locala si a ONG-urilor cu experienta suficienta pentru planificare si implementare de proiecte si programe

-slabe relatii de parteneriat între administratii publice si ONG

-productivitate si profitabilitate scazute.

Oportunitati Constrângeri
-strategii si politici de dezvoltare durabila a zonelor rurale (programe de asistenta financiara ale Uniunii Europene)

-acces la experiente de buna practica din Uniunea Europeana si de asemenea oportunitati pentru schimb de experienta si know-how.

-decalajele dintre zonele urbane si rurale, motiv de migrare a tinerilor

-deteriorarea infrastructurii sociale în zonele rurale, care conduc la deteriorarea integrarii sociale si a calitatii vietii

-fragmentarea exploatatiilor agricole.

2.3. Scop, prioritati, cadru strategic si masuri pentru dezvoltarea durabila a zonelor rurale

Scopul principal pentru dezvoltarea zonelor rurale este: „ Cresterea bunastarii si prosperitatii individuale si a comunitatii locale pe baza unei dezvoltari rurale durabile, în limitele suportabilitatii capitalului natural astfel încât sa garanteze calitatea vietii pentru generatiile viitoare”.

Potentialul zonelor rurale din judetul Giurgiu si districtul Ruse pentru diversificarea activitatilor în agricultura este relativ bun. Conditiile clima-sol, posibilitatile de irigare în cele mai multe localitati sunt favorabile productiei agricole. Cadrul natural al localitatilor Giurgiu, Comana, Greaca, Herasti, Slivo Pole, Tenovo, Borovo si Dve Mogili ofera posibilitati de dezvoltare a turismului rural.

-    Prioritati în dezvoltarea zonelor rurale

Prioritatea principala în dezvoltarea zonelor rurale îl reprezinta sprijinirea procesului de diversificare a agriculturii, incluzând activitati de afaceri rurale alternative.

A doua prioritate pentru zonele rurale o reprezinta dezvoltarea resurselor umane si în special înfiintarea si întarirea unor grupuri de initiativa si ONG-uri pentru dezvoltarea zonelor rurale. Scopul este de a promova si implementa activitati de training vocational pentru tineri.

A treia prioritate este reabilitarea infrastructurii pentru întarirea comunitatilor rurale din punct de vedere economic si social.

-          Matricea cadru logic

Strategia face legatura între analiza SWOT, prioritati si masuri.

Obiectivele generale rezultate în urma analizei SWOT vor fi realizate printr-un numar de masuri si sub-programe.

Analiza SWOT ofera rationamentul pentru strategia de dezvoltare a zonelor rurale. S-a formulat un set de obiective strategice si anume:

-  restructurarea radicala prin diversificarea afacerilor din domeniul agricol în concordanta cu oportunitatile de angajare în zonele rurale (sub-program1);

-    adaptarea resurselor umane la nevoile economiei de piata si în contextul aderarii la Uniunea Europeana, prin îmbunatatirea educatiei vocationale si înfiintarea de grupuri de initiativa locala pentru dezvoltare (sub-program 2);

- dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale precum si conservarea bunurilor existente (sub-program 3);

Obiectivele programului strâns legate de scopurile strategice, sunt concentrate în : Viziune globala asupra zonelor rurale din regiunea transfrontaliera Giurgiu - Ruse.

Viziune: „Dezvoltarea durabila prin întarirea economica, sociala si ecologica a zonelor rurale din judetul Giurgiu si districtul Ruse, astfel încât bunastarea populatiei sa aiba un nivel comparabil cu cel din Europa Centrala”

             Obiective generale:

Economie bazata

 pe o dezvoltare

durabila

 

Forta de munca

flexibila si cu abilitati

Infrastructura

îmbunatatita

Dezvoltarea

durabila a mediului

Îmbunatatirea

calitatii vietii

 

Obiective specifice:

1. Restructurarea radicala a afacerilor rurale prin diversificarea activitatilor agricole, pentru a mari posibilitatile de angajare în zonele rurale

(sub-program 1).

2. Adaptarea resurselor umane din zonele rurale la nevoile economiei de piata, prin îmbunatatirea training-ului vocational si abilitatilor, precum si formarea de grupuri de initiativa si ONG-uri pentru dezvoltarea rurala (sub-program 2). 3. Dezvoltarea infrastructurii si conservarea bunurilor

(sub-program 3)

 

Obiectivele restructurarii afacerilor din zonele rurale:

-          îmbunatatirea performantelor firmelor existente prin ajutorarea lor cu tehnologie care sa implice productii bazate pe agricultura alternativa;

-          sporirea vânzarii de bunuri si servicii prin masuri active de marketing.

Obiectivele training-ului de resurse umane

-          sprijinirea si încurajarea training-ului pentru angajati si pentru someri;

-          sprijinirea înfiintarii si consolidarii ONG-urilor si grupurilor de initiativa.

Obiectivele de infrastructura în zonele rurale

-          întretinerea retelei de drumuri si facilitarea accesului turistilor în zonele rurale;

-          extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare;

-          protejarea cadrului natural si îmbunatatirea calitatii vietii rurale.

 

Masuri pentru implementarea strategiei de dezvoltare rurala durabila

Masurile sunt mijlocul prin care se implementeaza o prioritate.

            Masurile de dezvoltare a zonelor rurale au caracter de activitati organizationale necesare pentru utilizarea oportunitatilor de finantare oferite de programul SAPARD (Program Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala).

            Masurile specifice pentru perioada de planificare sunt:

1.       Dezvoltarea si raspândirea de practici agricole ecologice, diversificarea activitatilor rurale care sa  furnizeze venituri alternative;

2.       Planificarea pe termen lung a procesului de sprijinire a trainingului vocational si recalificarii fortei de munca în concordanta cu masurile de restructurare si diversificarea activitatilor economice din agricultura;

3.       Încurajarea si sprijinirea înfiintarii de ONG-uri puternice pentru dezvoltarea zonelor rurale;

4.       Întretinerea si îmbunatatirea infrastructurii de drum din judetul Giurgiu si districtul Ruse;

5.       Activitati de renovare si conservare a traditiilor si monumentelor culturale ale localitatilor Giurgiu, Comana, Herasti, Slivo Pole, Ivanovo, Dve Mogili, Borovo, Slivo Pole, Tenovo.

  1. RECOMANDARI PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE RURALA ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERA GIURGIU – RUSE

Transpunerea politicii agricole a Uniunii Europene catre noi state membre ar putea determina o si mai mare ascutire a problemelor legate de excedentele structurale ale diverselor produse agricole. Pe de alta parte exista perspective bune în ceea ce priveste exporturile alimentare pe pietele internationale. Cresterea cererii poate deveni o noua sansa pentru agricultura europeana si pentru produsele sale de calitate ridicata. Pentru aceasta trebuie ca produsele agricole sa fie competitive si sa existe posibilitati de a le exporta fara subventionari.

Agricultura si silvicultura, ambele europene, vor trebui în viitor sa se preocupe mai mult de activitati direct legate de protectia mediului; societatea doreste ca oamenii sa refaca peisajele si cadrul natural afectat de activitatile umane daunatoare, spatiile rurale viabile sa fie pastrate si ocrotite. În acest sens vor trebui  gasite alte surse de venituri.

În cadrul negocierilor pentru aderare nu exista nici învingator, nici învins; toata lumea trebuie sa-si gaseasca locul. Tarile care vor deveni parte integranta a Uniunii Europene vor aduce Comunitatii fortele si slabiciunile lor. Dezvoltarea punctelor tari precum si eliminarea slabiciunilor constituie propunerile pentru pregatirea aderarii si pentru reforma politicilor comunitare actuale.